marți, 9 iulie 2013

oprește-te

renunță la obiceiul ăla prost pe care ți l-a făcut cadou orașul-adoptiv încă din prima lună. rupe țigara în două. dă-i boabele de cafea mamei tale. spune-i că ți-au asprit limba și au făcut cuvintele să iasă greșit. scapă de hainele vechi, care nu-ți mai vin. te-ai îngrășat puțin. și ce? nu-ți schimba corpul ca să încapi în haine. schimbă-ți hainele ca să ți se potrivească. respectă-ți dreptul de a arăta bine chiar și în lumină proastă. șterge melodia aia din calculator, ipod, telefon. știi tu pe care. da, aia care-ți aduce aminte de iubirea aia care a mers prost. care-ți amintește de un fruct putred. care-ți amintește de înfundături. dă foc
biletelor de tren, de autobuz, de film. toată lumea luptă în războiul propriu, așa că nu te mai purta ca un cur egoist. învață să mai și oferi, nu numai să ceri. nu-ți mai stinge bețele de chibrit pe antebrațe. nu meriți să fii tratat așa. iartă-l pe tatăl tău. e bătrân. nu-l lăsa să plece așa, în liniște. târăște-te din patul străinului pe care l-ai folosit seara trecută pentru terapie. când te lovește dorința de a te urca înapoi, nu o face. încleștează-ți dinții. păstrează-ți echilibrul din picioare. nu ceda. nu despre asta e vorba. e vorba despre renunțare. există curaj și în asta, să știi.


Un comentariu:

Anca spunea...

frumos spus! problema e să găseşti tăria de a renunţa.